Ei bine... astăzi am fost plăcut surprinsă de lupul meu. Ca să fac o recapitulare a sfârșitului de an, și-a petrecut mai mult de jumătate de zi împreună cu mine, jucându-ne. A fost un drăguț mai mereu și m-a binedispus continuu. Nu-mi pare rău. Chiar cred că am făcut alegerea corectă stând cu el atâtea ore pe zi, chiar renunțând puțin la mine și la tot. Însă, ca deobicei, m-a ajutat prezența lui.
Îl așteptam în joc și nu mi-a mai răspuns. Primesc un telefon. 'Ai 15 minute să fi la Mc.'
Nu am știut cum să reacționez. Eram atât de luată prin surprindere...
Am ieșit, ne-am întâlnit, și în mare parte el a întreținut conversația. Ne-am luat ceva de mâncare și ca homeless-ii ne-am plimbat așa mâncând. I didn't care. Neither him. Mi-a explicat care sunt planurile lui de viitor și asta m-a motivat extrem de mult. De ce? Pentru că încă o dată mi-a expus punctul său de vedere în care a fi diferit îi este un avantaj. Și că va trebui practic să renunțe la el și la tot ce-i place să facă în timpul liber pentru a fi cel mai bun. Probabil a trecut o oră... cine știe. Știu doar că de la un moment dat doar îl ascultam, incapabilă să mai spun ceva. Mi-a spus iar că este un familist convins. Și că acesta este un motiv în plus pentru care trebuie să renunțe la tot ce-i exterior. Că atunci când ajunge acasă, vrea să fie 'doar al lor'. Ei bine... ăsta cu siguranță e singurul bărbat pe care-l admir... Mi-a spus că nu-i place să meargă în aceeași direcție cu toată lumea, doar pentru că așa gândește majoritatea. Și mi-a explicat ca a fi neconformist nu înseamnă că deaia că oamenii mânâncă de 3 ori pe zi, el va mânca doar o dată pentru ca să nu fie ca restul. Și am înteles cât de cât. Vrea să mă tragă după el. Nu știu dacă mi-a spus totul doar pentru a-și lua rămas bun, ori care a fost motivul. Cert e că s-a deschis în fața mea mai mult decât mă așteptam. Mi-a dat idea cu cărțile de dezvoltare personală. Ei bine... cine ghicește ce anume m-am apucat de citit mainainte? Hehe. Exact... Ceva de dezvoltare personală și inteligența emoțională.
Mi-am dat seama de un anumit lucru. Sunt mult mai matură din punctul ăsta de vedere Nu am de gând să mă sperii că va fugi. Nu cred că va fugi... și mi-a spus că i-am rămas datoare cu o plimbare... când va fi timp zicea el... prin aprilie, iunie... cine știe. Important e că nu plănuiește să plece. Și, oricare ar fi alegerile lui.... Eu îi multumesc pentru ce sunt. Și... a fost cel mai dulce 'La mulți ani' care mi s-a spus vreodată în noaptea de revelion... revelion care l-am petrecut 'împreună', până la 5 dimineața, iar de la 9 din nou... până acum.
Și, să-i mulțumesc scumpei mele prietene... care mă încurajează să fac lucrurile ca să nu regret mai târziu. Înainte să ne despărțim, l-am luat în brațe... Mă așteptam să mă cuprindă, dar nu a făcut-o, nu caut răspuns. A rămas ca de gheață lângă mine. Oare nu a vrut să-mi ofere siguranță? Nu știu...
Ei bine, mi-am început anul cu el. Va fi un an bun, și asta sunt sigură. Vreau ca până la următoarea noastră întâlnire să fiu altfel. Să vadă că am crescut. Să vadă ce pot. Și să știe că poate conta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu