marți, 29 martie 2011

thank you.

chiar dacă mă bucur de faptul că am pe cineva alături, câteodată am impresia că eu ar trebui să rămân singură.. să nu ştie nimeni de mine.. să pot sta în locul meu preferat fără ca nimeni să ştie. să pot să fiu pur şi simplu singură. mă simt bine când îs singură. dar totuşi, când se întâmplă să rămân singură, exista cineva care ţine la mine. şi oricâtă ceaţă ar fi, reuşeşte să treacă prin ea şi să mă găsească, fără greutăţi. e totuşi singurul care contează. sai, ti voglio un carro di bene, pentru că'mi eşti alături.
chiar dacă cândva, de cele mai multe ori credeam că visez, că nu poate exista o persoană căruia să'i pese atât de mult de mine, tu mi'ai deschis ochii şi m'ai făcut să am încredere în tine. iar dacă ăsta este într'adevăr un vis, îmi doresc să ţină cât mai mult.

duminică, 27 martie 2011

mi manchi.

s 'adorm la tine în braţe ştiu c 'aş fi fericită. oricât mă doare acum prostia asta, eşti tot ce 'mi doresc ca să scada ambele dureri.. şi cumva adorm visând la tine.. dar mă trezeşte ceva.. simt cum nişte mâini fine îmi ridică capul cu grijă şi îl aşează pe ceva.. apoi parfumul tău mă inundă, mă pătrunde şi găsesc puterea de a 'mi deschide ochii.. da, mă aflam la tine în braţe.. îmi ridicai puţin o mână şi îţi ridicai bluza puţin cât să dezvălui o mică parte din trupul tău perfect. mă apropiai şi 'ţi sărutai corpul.. tu mă strânsei tare de tot în braţe în semn de recunoştiinţă şi încredere. pusei şi eu la rândul meu mâinile în jurul tău şi te strânsei cât putui, dar fiind atât de slăbită, îs sigură că pentru tine a fost doar o atingere.. te doream.. îmi era chiar dor de tine.. mă sărutai pe frunte şi îmi soptii că mă iubeşti şi că orice ar fi, vei fi acolo pentru mine.. apoi un sărut îmi închise ambii ochi pe rând şi ştiam că atunci când mă trezesc vei fi acolo. aş fi oprit momentul acesta pentru o eternitate.. dar m 'am lăsat dusă de somn, murmurând la rândul meu un  ''te iubesc''.

luni, 21 martie 2011

ai încredere..

hmm.. degeaba, nu? degeaba încerc să protejez ce iubesc.. aşa'i? ce naiba să mai fac? e greu să lupţi.. dar totuşi e mai greu să te laşi învins.. eu n'o să renunţ la tine pentru nimic în lume.. totuşi câteodată trebuie să accepţi că vreau să am grijă de tine.. şi că nu'ţi vreau răul.. e aiurea, ştiu.. dar sincer, îţi vreau tot binele din lume.. învaţă doar să ai răbdare..
of, habar n'am ce o să pot să'ţi spun mâine. n'am reuşit încă să'mi pun gândurile în cuvinte.. aş vrea doar să ai încredere în mine.. chiar nu o fac ca să te supăr.

love ya ! :*

joi, 17 martie 2011

sorry..

 chiar m'am săturat..
eram cu căştile în urechi şi totuşi un zgomot se auzea peste vocea lui hayley.. oh, nu din nou, urlete, certuri, scandal, minciuni!
nu vreau să mai aud aşa ceva. zău.. sau zău dacă mai rezist.. bine, dacă chiar e, logic că rezist, pentru că deja în 8 ani, nervii mi's destul de întinşi astfel încât să suporte aceleaşi prostii.
poate fi posibil că în locul în care se presupune a'mi fii casă, mă simz ca într'o închisoare, sau pur şi simplu să n'am o familie? se poate ca să ajung "acasă" şi să mă închid în cameră că altfel chiar nu suport atmosfera? se poate ca, cu cineva care se presupune că ar trebui să aibă grijă de tine, de fapt să te facă o cârpă? şi nu neapărat fizic, dar mai ales mental, unde îmi dau seama că şi el o avut o foarte mare contribuţie la stima de sine şi la încredrea în mine. e normal, nu? să distrugi un copil în asemenea hal? hmm.. greşesc, nu e doar unul, sunt trei, idiotule.. 3! îţi dai seama ce ai făcut? şi totuşi toată dragostea şi afecţiunea faţă de tine, ce şi'au făcut cu greu cale în sufletul meu mic de copilul care eram atunci, acum se strecoară cu paşi repezi câte un firicel de ură.. fiecare zi care trece, sterge câte o săptămână din timpul petrecut cu tine. amuzant, nu?  m'ai distrus, m'ai făcut să nu'mi mai iubesc nici familia care mi'o mai rămas, tot ce ai încercat să faci bine, se şterge uşor.. şi crede'mă, îmi pare foarte rău.. scriu asta cu lacrimi în ochi pentru că mă dezamăgeşte şi mă descurajează mult situaţia.. nu mai vreau lacrimi, certuri şi stare de rău, crede'mă, nu mai vreau. atâtea amintiri îmi crapă la rândul lor ura, dar nu pot să te mai las să mă loveşti.. crede'mă, apreciez tot ce ai facut, îmi pare rău că s'a ajuns până aici, dar e deajuns. aş vrea doar să'ţi dai seama ce ai pierdut, şi nu zic de mine, ci de cea pe care cândva o iubeai şi pe fiul tău... e păcat.. de tine, în primul rând, că erai un băiat bun, şi binecrescut.. praf s'a ales... PRAF! şti bine că nu cred în aşa ceva, şi nici tu, dar sper să aibă god milă de tine când te va judeca, sper că va înţelege mai bine ca mine de ce şi cum ai făcut.

marți, 15 martie 2011

hope so..

hey.. eu sunt cineva.. chiar nu cred că ar conta cine.. un simplu om între atâţia mulţi alţii contează că s'ar putea să'mi fi revenit însfârşit.. contează că pot din nou să văd punctele bune a unei situaţii şi că sper că aşa voi continua.. mi se pare aiurea să stai luni întregi să îţi plângi de milă, dar totuţi nici nu şti care e motivul.. doar pentru că eşti futută sus din cauza unui motiv nedefinit să le strici zile întregi la cei care încearcă să'ţi fie aproape şi TU! da, chiar tu, îi dai deoparte şi le întinzi nervii cu tot felu'de lucruri inutile. hmm.. bravo ţie, scumpo'.. dar acum, ai tot timpu' din lume să te revanşezi, să le fi aproape şi să le arăţi că te'ai întors.

azi a plouat prima dată, azi îs în toane bune, de azi se vor schimba multe, de azi poate voi reuşi să revin şi la capitolu' scris calumea, nu doar chestii de'am pula.. azi toate merg bine..

după acest lung somn, am lăsat în urmă laşitate, prostie, indiferenţă, răutate şi alte alea ce m'au condus şi reprezentat în tot acest timp.. şi, bine v'am regăsit..

vineri, 11 martie 2011

file dintr'o poveste.

Atâtea cuvinte alese
Pe pagini scrise atat de dese
Altora n'are cum să le pese
Câte nopţi am aici culese. [28.II.'11/22.54]


Noaptea asta chiar mi frig
Braţele ce deobicei mă înconjurau,
lipsesc lăsând doar o urmă de durere..
Seara asta am cam dat cu picioru' în tot..
Seara asta mi'aş dori să fiu altcineva..
Seara asta aş vrea să uit că exist
Seara asta e o seară mult prea aiurea..
Seara asta.. mi'aş dori să fiu în alt loc..
Seara asta mi'aş dori să fiu poate chiar sub cerul înstelat..
Seara asta chiar nu mai are nici un rost..  [09.II.'11/22.30]


Atât de diferit lumea s'aşterne
Sub lumina flăcării eterne.. [08.II.'11/16.02]


Flacăra vie a lumânării se stinge
un înger încet păşeşte în casa
îndreptându'se spre masă..  [25.II.'11/00.10]

.

nu, n.am murit, îs încă aici.. din păcate.. nu prea am mai avut timp de nimic, nici măcar să dorm sau să ies pe afară.. lucrurile merg cam prost pentru căăăă... nu ştiu... s.ar putea să fie şi faptul că nu am mai scris de mult. şi ceea ce am scris nu e nu ştiu ce mare lucru.. o să îmi transcriu 1 sau 2 din caiet.. dar sincer, îs jalnice.. povestim în curând, promit.