vineri, 27 iunie 2014

''Mă așteptam să-mi spui că ți-e dor de mine, însă se pare că m-am înșelat.''
N-avea farmec să îți spun tot ceea ce îți te aștepți să spun.
''Avea farmec să îmi spui mai mult decât mă așteptam.''
Aparent sentimentul e reciproc.
[...]
''Vreau să am eu așteptări mai mari.''
Eu ți-am zis-o deja în al doilea mesaj. E rândul tău.

Dragul meu, într-o zi aș vrea să pot înțelege...
Și adormi cu veșnicul gând la el și totuși cu speranța că dimineața el îi va fi dat o replică.
Somn ușor, you... only you...

miercuri, 25 iunie 2014

Yeah you, just try to be good. Let's show them. Let me show you that you can do it. That you aren't so fucking stupid. Let's try.

marți, 10 iunie 2014

Zi-mi...

Mood...

Zi-mi să arunc totul la gunoi. Zi-mi să las jumătate din viața mea în spate. Zi-mi să mă răzvrâtesc față de cel ce m-a crescut. Zi-mi să uit toate nopțile în care l-am visat lângă mine. Zi-mi să uit primul sărut... primul vis în care a făcut-o. Zi-mi să închid ochii în fața tuturor principiilor pe care le-am dobândit de ani în coace... de când l-am întâlnit. Zi-mi să mă calc în picioare și să îmi rupt sufletul în bucăți. Zi-mi să plec de lângă vocea ta... azi... nu mâine. Acum. Spune-mi să uit toate jocurile și joculețele. Zi-mi să uit tot ce am trăit. Zi-mi să uit... acea dulce atingere. Zi-mi că odată cu nepăsarea ta.... am ajuns eu de piatră. Zi-mi că de azi nu mai am voie să o simt.
Zi-mi asta... și o voi face numaidecât.

marți, 3 iunie 2014

Strange... strange me...

 Mood...

Ceva mă sperie. Ceva mă face să mă simt ciudat. De ce?
Se despărți de prietenii ei, și mergea... Cu fiecare pas, se detașa tot mai mult de lume și ploaia începea să îi cuprindă trupul. O ploaie rece... Era o senzație ca și cum o certa că de mult nu s-a lăsat învăluită de atingerea ploii... Cu fiecare pas... tot mai mult fiecare strop o învălua.... fiecare strop îi făcea mintea să o ia razna. Apoi.... apoi normal că a apărut el, invadându-i mintea... Nu a durat mult, până să îți imagineze că în ploaia aia rece, ar apărea din spate și ar cuprinde-o în brațe... că ar săruta-o pe gât și că apoi nu și-ar mai dezlipi privirea dintr-a ei... 
Secunda următoare mi-am dat seama că mă apropii de casă... și totul începea să dispară...
O frică m-a cuprins. Ceva îmi face rău... ceva mă doare... nu vreau să ajung acasă.... vreau să stau în ploaie să îl gust din priviri ca o nebună în mintea mea. Dar atât... m-am obișnuit fără el zilele astea... m-am obișnuit cu un el care e doar în mintea mea și care mă iubește pe mine... mă vrea pe mine... și se gândește la mine. Nu... nu vreau să mă bat de realitate... mi-e frică să compar cele două ființe... el nu-i așa cum mi-l imaginez eu... iar eu nu exist pentru el. Vreau să nu mă lovesc de realitate. Azi... mai mult ca oricând, realitatea va întâlni visul și va durea. Azi, mai mult ca oricând... o să dispară tot ce-am vreodată am visat.