fie ce'a fii.

fie e anotimpul, fie e că mi'am revenit, fie nu ştiu, dar am ajuns înapoi la aceea stare de mă doare fix undeva, aşa bine ca în momentul în care am făcut cunoştiinţă cu dragul meu blog. sincer, mi se rupe de majoritatea. am ajuns să ţin totuşi mult mai mult la cele persoane care merită, în rest, fie ce'a fii. nimic, nimeni nu mă mai convinge atât de uşor ca acum 4 luni, în culmea sensibilităţii şi vulneralităţii mele, de fapt nu mă mai convinge deloc. fac totul după buna mea voinţă. şi nu îmi păsă dacă la alţii le place sau nu, e mai sănătos pentru mine. ce m'o făcut să mă trezesc sau să'mi revin, nu ştiu. poate arcul ăsta de răutate şi nepăsare de care dă dovadă lumea.
ştiu foarte bine ce m'a făcut să devin atât de vulnerabilă şi de slabă - a fost el care vini. vidi. vici. a apărut, m'a vrăjit [nici acum nu'mi dau seama cu ce.] şi a plecat. acum e lapte vărsat. sincer, nu'mi mai pasă.
prea curând nu se va mai întâmpla aşa ceva. să permit ca cineva să treacă preşul inimii mele. din nici un punct de vedere.        
acum parcă mă axez mai mult pe fiinţele astea cu care convieţuiesc în colibă şi cu încă câteva personaje destul de importante.