vineri, 27 mai 2011

vitezomanul.

îi plăcea viteza. nu degeaba şi'o luat o motocicletă. nu degeaba o ajuns sub un tir cu ea. nu degeaba o continuat să meargă cu motocicleta. nu degeaba aluneca cu un Ford cu 205 la ora prin 90 şi ceva. nu degeaba a fost firea care a fost. eu cred că ar fi preferat să moară în alte circumstanţe. eu cred că i.ar fi plăcut mai mult să fie strivit de o maşină pe o autostradă.. şti, şi nu zic asta din răutate, crede.mă, ci doar pentru simplul fapt pentru că şi eu aş prefera să mor aşa. să ştiu că mi.am gustat viaţa. sună aiurea postarea asta, ştiu. dar nimeni n.o să înţeleagă pentru că nimeni nu e fiica lui. eu cred că lui i.ar fi plăcut ca toată viaţa să o petreacă gonind prin fel de fel de locuri. eu ştiu asta. eu îs complet sigură. eu.. asta simt.

dar cel mai important, Nu degeaba iubesc viteza.

îmi place viteza. mă face să mă simt bine. iubesc să.mi simt pletele.n vânt. iubesc bătaia vântului asupra mea. iubesc să simt că toate rămân pe loc iar eu fug. iubesc la nebunie caruselele. iubesc chestiile astea care te fac să.ţi stea inima.n loc, chiar dacă, sincer câteodată mi.e frică. sincer, nu vreau să apuc momentul în care dacă o iau la goană cu ceva să existe posibilitatea de a face infarct din cauza înaintării în vârstă. puii mei, nici gând. eu o să mor încercând să fac bungee jumping sau să sar cu paraşuta, sau cine ştie. da n.o să mor nici de bătrâneţe, nici de cancer. o să mor zdrobită. bă, sincer, par puţin, de fapt, puţin mai mult dusă de acasă, dar eu asta cred. în fond, nu scriu asta pentru nimeni, nu vreau, nu mi.e gândul că va citi cineva, eu scriu pentru mine. 

până atunci, zboară cu mine, 
nu lăsa lucrurile pe mâine. 
zboară departe
ţine.mă aproape
zboară şi ia.mă cu tine
tine.mă bine.  

până mâine să nu lăsăm nici un loc nestrăbătut
până maine să socotim că în viaţă nu am pierdut
nici un loc, nici o trăire, nici o emoţie
nimic din ce poate fi trăit 
de orice om cât mic cu un zâmbet tipărit.

să zburăm deasupra lor
să ajungem până la nori
să le arătăm tot lor
că mai este timp până.n zori.  

acum ia.mă de mână
şi ţine.mă bine
am pornit într.o călătorie
din care nimeni nu ne poate opri.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu