jeg de om !

şti cum îi să strici orice? orice atingi, orice iubeşti, orice vorbeşti, orice'ţi place, orice vrei să faci. păi hai că'ţi explic eu: e foarte aiurea. foarte urât şi foarte deprimant. şi poate într'un simplu cuvânt, te simţi ca un CĂCAT. nici nu există un cuvânt exact probabil. nici nu vreau să'l mai găsesc. e aiurea. şi foarte urât.. să'l faci pe el să aibă aceeaşi copilărie ca tine. să'l faci să sufere şi să trăiască tot aşa? să n'aibă sprijin şi alinare de fiecare dată când are nevoie? foarte draguţ.. chiar foarte matern.. merit ceva? nu! îţi garantez. nimic. chiar nimic. el are dreptate. îs tot ceea ce mă consideră el. un rahat, un nimic, un animal, un căcat. chiar nu merit alte cuvinte. e singurul care poate să mă descrie cu adevăratele cuvinte, şi care mă vede cu adevărat. mi'e ruşine de tot ce am făcut, tot ce am rănit şi tot ce sunt. mi'aş dori să dispar. să nu mai ştie nimeni de mine sau de cine sunt. dar nu se poate, trebuie să rămân aici, să'mi ispăşesc pedeapsa, să rezist nefericirii lor, să'i văd în ce stare i'am adus, să ajung să mă cunosc şi eu cu adevărat. îmi pare atât de rău... atât atât de rău, n'am cuvinte ursuleţule de pluş.. n'am cuvinte.. ce pot să mai fac?...