duminică, 8 august 2010

rain..

e incredibil cât de mult mă fascinează ploaia. cum îs în stare în orice moment al zilei să îmi deschid geamu' şi să privesc ploaia.
în faţa mea acum am un bloc la vreo 15 metri distanţă.. dar nu ştiu, parcă între mine şi bloc îs câţiva kilometri..deabia de'l observ. între mine şi el mii de picuri cad, se lovesc de pământ, îi privesc uimită şi le ascult ropotul uşor. aud fiecare strop cum se loveşte de diferite suprafeţe. îmi place. probabil vecinii din blocul alăturat mă cred puţin dusă - mă plantez pe un scaun în faţa geamului cu jurnalul meu în mână. mă apuc şi scriu privind la ploaie. geamul larg deschis. vântul adie uşor. chiar mă întreb câteodată ce mă atrage aşa la ploaie şi la apă în general.
pe viitor.. când voi găsi pe cineva, mi'aş dori să'i placă ploaia măcar pe jumatate cât mie. să fie în stare să stea cu mine în ploaie, să ne plimbăm şi să o ascultăm în timp ce sute de stropi ne'ar uda.
a început să ploaie mai tare, e perfect. parcă mă îmbie să continui să o descriu, să'i arăt cât e de importantă pentru mine. îi place. îi place că o plac. îi place că mă umple de fericire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu