Dragă eu,
Ar fi timpul să te trezești. Pierzi timp. Timp prețios. Timp care ai putea să îl faci memorabil. Timp care ar putea să intre în experiența ta, în cunoștiințele tale și în dezvoltarea ta. Dar nu, tu te rezumi la a privi cum trec zilele, cum îți petreci nopțile cu un necunoscut, care, oricând ar putea decide că ești enervantă și sufocantă și să plece. Dada, asta faci. Esti o iresponsabilă și o știi. Nu, m-am răzgândit. Ești o proastă. Pentru că o faci intenționat. Știi bine mereu că nu e bine ce faci, și tu continui. Tâmpită. Fă bine mișcă-te și fă ceea ce este de făcut. 2 săptămâni. Două. Ai fost în stare să te pierzi de tot și să nu faci nimic altceva decât să stai să îi spui vrăjeli, ca el la rândul lui să îți spună altele. Proasto ce ești, trezește-te. Nu mai fă prostii, el va dispărea, ca toți ceilalți. Și crede-mă, îți vei da cu pumnii în cap. 5 luni sunt multe, mult prea multe pentru a le dedica cuiva căruia niciodată nu te va iubi, nu va fi aproape, nu te va consola și nu va aprecia ce faci pentru el. Cineva care te vrăjește din plictieală și din cauza banalității de care dai dovadă.
Cu drag,
Sinele tău care urlă de disperare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu